1. „Sigur face intenționat“
Când o persoană bolnavă de demență uită ceva sau refuză lucururi simple, pentru cei din jur poate părea uneori că o face intenționat. Însă creierul nu mai funcționează ca înainte – gândirea logică, memoria și abilitatea de a planifica sunt din ce în ce mai dificil de utilizat. De aceea, este important să nu judecăm comportamentul, ci să ne amintim că nu persoana pe care o știam este cea care refuză – ci cea în care a fost schimbată de către boală.
2. „Trebuie să explic mereu realitatea“
Mulți îngrijitori încearcă să „readucă” persoanele pe care le îngrijesc la realitate. Însă corectarea constantă („Mama ta a murit acum 30 de ani”) le poate provoca pacienților teamă sau frustrare. Adesea este mai util să priveți situația ca pe un joc în care să intri și tu, să liniștești, să distragi atenția – în loc să dorești mereu să corectezi. Apropierea contează mai mult decât realitatea.
3. „Nu mă mai recunoaște – deci oricum nu îi pasă“
Demența afectează gândirea, dar nu și sentimentele. Chiar dacă numele a fost uitat, figura poate rămâne familiară. Și chiar dacă nici acest lucru nu mai este posibil, multe persoane simt foarte clar dacă sunt tratate cu amabilitate. Legătura emoțională rămâne – uneori chiar și fără cuvinte.
4. „Poate să decidă singur/singură în continuare – deci este normal “
Evoluția demenței este adeseori surprinzătoare. Multe persoane afectate par uneori perfect lucide. Însă în situații stresante, sub presiunea timpului sau în cazul unor schimbări, se poate vedea cât de grav este afectată capacitatea de gândire. Ce funcționează bine astăzi poate fi prea mult mâine. Răbdarea și o structură repetitivă pot contribui la evitarea suprasolicitării.
5. „Nu am voie să râd sau să fi relaxat – dau impresia de neprofesionalism“
Dimpotrivă, chiar puteți. Un zâmbet, o glumă sau un gest de liniștire pot destinde atmosfera. Persoanele cu demență reacționează puternic la atmosfera din jur. Îngrijitorul care creează o atmosferă de încredere obține adesea rezultate mai bune decât cel care impune reguli rigide.
Îngrijirea persoanelor cu demență este despre stabilirea unor conexiuni cu persoana bolnavă, nefiind o activitate care se poate face după niste reguli prestabilite, specifice științelor exacte. Este nevoie de înțelegere, experiență și, uneori, doar de puțin timp și de răbdare. Acesta este motivul pentru care nu sunteți lăsați singuri.
Hausengel este alături de îngrijitori, chiar și atunci când apar mici nesiguranțe și incertitudini. Fiecare îngrijitor are un consultant dedicat la noi – vorbitor al limbii sale materne și disponibil 24/7 în caz de urgență.
Mulți îngrijitori intră în contact cu persoane afectate de demență pe parcursul contractelor lor. Dar cu cunoștințele potrivite și un partener de încredere alături, această sarcină poate fi înfăptuită – pas cu pas.
